O bicicletă second-hand merită cumpărată doar după ce ai verificat cadrul, frânele, transmisia și roțile, în această ordine. Un cadru fisurat sau deformat nu se repară rentabil, în timp ce un lanț uzat sau niște cabluri uscate se înlocuiesc ieftin. Cu un sfert de oră de control la fața locului eviți cele mai scumpe surprize.
Anunțurile cu biciclete folosite sunt printre cele mai numeroase, pentru că multe biciclete se cumpără din entuziasm și ajung apoi agățate în balcon sau în pivniță. Asta e în avantajul tău: poți găsi modele aproape noi, cu rulaj mic. Tot de aici vin însă și capcanele, fiindcă o bicicletă stată ani la rând are alte probleme decât una folosită zilnic: cauciucuri crăpate, unsoare uscată, frâne blocate.
Cum alegi mărimea corectă a cadrului?
Mărimea cadrului e primul filtru, înaintea prețului. Producătorii publică tabele în funcție de înălțimea utilizatorului, iar cifra din anunț (54, 56 sau M, L) nu înseamnă exact același lucru la toate mărcile. Cere vânzătorului lungimea tubului de șa și, dacă se poate, încearcă bicicleta: când stai în picioare peste cadru, trebuie să rămână câțiva centimetri liberi între tubul superior și corp.
La o bicicletă prea mare te întinzi după ghidon și te dor umerii, iar la una prea mică genunchii urcă prea sus la pedalare. Șaua și ghidonul se reglează, dar cadrul nu. Dacă mărimea nu e bună, renunță, oricât de avantajos ar părea prețul, pentru că o bicicletă cumpărată prost ajunge să fie revândută cu pierdere.
Ce verifici la cadru și la furcă?
Pune bicicleta într-un loc luminos și privește cadrul din toate părțile, nu doar din lateral. Caută în special:
- fisuri sau crăpături fine de vopsea în jurul sudurilor, mai ales la îmbinarea dintre tubul superior și tubul din față;
- îndoituri și urme de lovituri, care pot indica o cădere serioasă;
- rugină care a mâncat metalul, nu doar pelicula de la suprafață;
- furcă strâmbă: privește bicicleta din față și verifică dacă roata stă perfect în axul cadrului.
La cadrele din carbon, o zgârietură superficială nu spune mare lucru, dar o zonă lovită care sună mat atunci când o bați ușor cu o monedă poate ascunde un strat deteriorat. Dacă nu te pricepi, ia cu tine un prieten care a mai avut biciclete sau un mecanic de cartier.
Ce uzuri ascunse apar la transmisie, frâne și roți?
Aici se află cele mai multe cheltuieli viitoare, dar și cele mai bune argumente de negociere. Tabelul de mai jos te ajută să citești rapid ce vezi.
| Piesă | Semn de uzură | Ce înseamnă pentru tine |
|---|---|---|
| Lanț și pinioane | lanț care sare sau pinioane cu dinți ascuțiți, în formă de cioc | se schimbă de obicei împreună, cost moderat |
| Plăcuțe sau saboți de frână | material tocit, suprafață lucioasă | piese ieftine, dar frâna trebuie să strângă ferm |
| Anvelope | crăpături laterale, profil șters | înlocuire necesară, mai ales dacă bicicleta a stat mult |
| Jante | zone turtite, spițe slăbite | roata se poate centra, dar o jantă deformată se schimbă |
| Rulmenți la butuci și pedalier | joc lateral sau scrâșnet la rotire | reparație posibilă, dar cere atelier |
Învârte fiecare roată în aer și urmărește-o cum trece printre plăcuțele de frână: dacă se clatină sau frecă, e nevoie de centrare. Apasă manetele de frână cu bicicleta pe loc și încearcă să o împingi înainte; roțile trebuie să se blocheze imediat, fără ca maneta să ajungă lipită de ghidon.
Cum o testezi în mers și ce ceri vânzătorului?
Nu cumpăra nicio bicicletă fără un tur de probă pe o distanță de câteva sute de metri. Treci prin toate vitezele, atât în sus, cât și în jos, și ascultă: schimbările trebuie să fie curate, fără pocnituri și fără ca lanțul să sară. Verifică și dacă ghidonul stă drept când mergi, dacă pedalele se rotesc fără joc și dacă șaua nu alunecă.
Întreabă de când are vânzătorul bicicleta, cât a folosit-o și unde a ținut-o. O bicicletă păstrată la interior valorează mai mult decât una lăsată afară, la ploaie. Cere, dacă există, factura sau cutia, iar cu seria gravată pe cadru (de obicei sub pedalier) notează-ți numărul, ca să poți dovedi ulterior proveniența. Un vânzător care nu poate spune nimic despre bicicleta lui sau care refuză proba merită ocolit.
Prețul îl discuți abia după verificare. Fiecare piesă de schimbat intră în calculul tău: dacă lanțul, pinioanele și cauciucurile trebuie înlocuite, scade din sumă costul lor plus manopera. Pentru partea de negociere poți citi și greșelile frecvente la negociere, utile și din postura de cumpărător.
Cum recunoști o bicicletă de proveniență dubioasă?
Bicicletele sunt printre obiectele cel mai des furate, deci câteva semne de alarmă merită cunoscute: prețul mult sub piață, seria cadrului ștearsă sau zgâriată, vânzătorul grăbit care nu știe mărimea cadrului și întâlnirea într-un loc ciudat, nu la adresa lui. Dacă ceva nu se leagă, pleacă. Mai multe repere generale găsești în materialul despre cumpărăturile second-hand.
Înainte de a plăti, fă-ți și o listă simplă cu ce urmează să cheltuiești după cumpărare: ungere și reglaj la un atelier, eventual cauciucuri, o lumină și un lacăt solid. Uneori o bicicletă mai scumpă, dar în stare bună, costă în final mai puțin decât una ieftină, pe care o repari luni de zile.
Întrebări frecvente
Merită o bicicletă cu rugină?
Rugina de suprafață pe lanț, șuruburi sau spițe se curăță și nu e gravă. Rugina care a străpuns tuburile cadrului sau care a mâncat jantele este însă un motiv serios de renunțare.
Cât de des trebuie reglată o bicicletă folosită?
După cumpărare, o dată la atelier, pentru ungere, reglarea frânelor și a schimbătoarelor. Apoi un control de rutină o dată pe an, mai des dacă mergi zilnic.
Pot cere vânzătorului să mi-o lase la probă acasă?
De regulă nu, dar poți cere un tur de probă în fața lui și, ca garanție, să lași un act sau o sumă, după înțelegere. Nu da niciodată banii înainte de verificare.
